INTERVIU - Vlad Sebastian Rusu

noiembrie 2020
.
La câte concursuri ați participat în ultimii 5-10 ani?

Din anul 2010 am participat la unsprezece competiții de arhitectură sau urbanism, în medie un concurs pe an. .

Câte ați câștigat?
.
Din cele unsprezece concursuri, nouă dintre propunerile noastre s-au clasat în primele trei poziții. La patru dintre aceste competiții am fost declarați câștigători. .

Câte persoane au fost implicate in elaborarea planșelor de concurs si cat timp a luat per concurs?
.
Componența echipelor cu care am lucrat și perioada de timp alocată proiectelor au fost diferite în funcție de complexitatea temelor și cerințelor concursurilor. Minimul de persone implicate în elaborarea pieselor din concurs a fost de trei, iar maximul a fost de șase persoane. În ultimii trei ani am compus împreună cu colegii mei Anamaria Olănescu și Octav Olănescu o echipă pluridisciplinară cu care am participat la o parte din competițiile lansate de curând la Cluj. Cred că succesul participării la un concurs de soluții e potențat de experiența colaborării profesionale, de asumarea unor responsabilități bine stabilite de către fiecare coechipier, de coordonarea echilibarată a echipei de concurs și mai ales de compatibilitatea profesională a celor implicați.
.
Cum ați gestionat timpul dedicat participării la concurs in concordanta cu activitățile profesionale cotidiene?

. În cazul meu implicarea în concursurile de arhitectură și în general în cercetarea prin design reprezintă una din activitățile profesionale cotidiene. În funcție de complexitate, elaborarea soluției unui concurs a necesitat un interval cuprins între treizeci și șaizeci de zile. Este, cred, un interval acceptabil pentru a-l dedica unui demers profesional care nu îți asigură întodeauna obținerea unui rezultat palpabil.

Cum vi se pare că se desfășoară în prezent concursurile de arhitectura în România și în special în Cluj-Napoca?
.
Concursul de arhitectură ca și instrument de acces la comanda publică sau privată în domeniul arhitecturii sau urbanismului este aproape inexistent în țara noastră. Acest fenomen se păstrează relativ constant în utlimii treizeci de ani. Din păcate, cu foarte puține excepții, nu au existat nici rezultate notabile realizate în urma unor concursuri de soluții, care să contribuie la creșterea încrederii comanditarilor publici sau privați în acest instrument de selecție valorică. Ce se întâmplă la Cluj în ultimii ani reprezintă o situație de excepție, doar pentru că decizia politică a înclinat înspre alegerea acestei proceduri de selecție pentru cele mai importante investiții ale municipiului și județului. Tot în decizia politică stă și răspândirea organizării concursurilor de arhitectură și în restul țării pentru investițiile publice. Desigur că nu e suficient să-ți dorești organizarea unor competiții profesionale. Este nevoie și de know-how în organizarea acestora pe baza unor principii de transparență, fundamentare și transfer de încredere în corectitudinea și finalitatea demersului. În acest sens Ordinul Arhitecților din România, prin Departamentul Concursuri a elaborat mai multe documente și ghiduri ce cuprind, printre altele, și principiile ce stau la baza bunelor practici în organizarea, desfășurarea și implementarea rezultatelor competițiilor de arhitectură. Din păcate toate concursurile care nu respectă aceste principii sunt vulnerabile și descurajează participarea din partea profesioniștilor. La Cluj, din fericire, ultimele concursuri organizate cu administrațiile municipală și județeană au respectat aceste concepte. Acest lucru a condus la consolidarea încrederii din partea comanditarului în acest instrument de achiziție publică, toate competițiile finalizându-se cu încredințarea contractelor de proiectare câștigătorilor, realizarea și predarea proiectelor de către aceștia și chiar demararea lucrărilor de execuție în unele cazuri. De asemenea s-a popularizat tot mai mult acest demers și în cadrul breslei. Deci, deocamdată instrumentul concursului de soluții funcționează la Cluj. Rămâne însă să urmărim și finalitatea investițiilor atribuite prin intermediul acestuia.

În calitate de participant, cum vi se pare organizarea concursurilor de către OAR?

Așa cum evidențiam mai sus, principiile de organizare ale concursurilor de către OAR pentru investiții publice, respectă și promovează standardele internationale recomandate de către Uniunea Internațională a Arhitecților. Desigur că a fost necesar un timp pentru acumularea unei experiențe din partea OAR pentru a anticipa și gestiona provocările organizării unui concurs pentru ca acesta să devină consistent și cu reușită de implementare. Această experiență, cred, a fost adunată cu fiecare competiție în parte organizată în ultimii ani, mai ales din practica eșecului decât cea a reușitei unora dintre acestea. Din aceste puncte de vedere, deocamdată, concursurile al căror co-organizator este OAR Național, prin Departamentul Concursuri, pentru mine sunt cele mai puțin vulnerabile ca desfășurare și finalitate. E de interes totuși ca această experiență să fie împărtășită și filialelor teritoriale ale OAR. Acestea merită să fie încurajate în a angaja persoane responsabile doar cu această activitate de promovare a concursului de soluții ca alternativă la achiziția publică standard. Orice încheiere a unor parteneriate din partea OAR cu entitățile publice în vederea co-organizării unor competiții profesionale pot consolida încrederea acestora, alături de cea a profesioniștilor din domeniu, în formula de selecție valorică a concursului, devenită deja normă în alte state europene. În ce ne privește, am încercat să popularizăm cât mai mult experiențele noastre în implementarea soluțiilor de concurs, completând secțiunile follow up ale competițiilor pe care le-am câștigat, din dorința de a promova reușita, măcar la etapa de proiectare, a celor câtorva concursuri organizate în ultimii ani la Cluj.

Cum ar trebui alcătuită tema de concurs, care sunt elementele esențiale pe care considerați că trebuie să le conțină o temă de concurs bine alcătuită?

Dincolo de ce anume ar trebui să conțină o temă completă pentru un concurs bine fundamentat, aș face câteva considerații legate de autorul sau autorii acestei teme. Din experiența ultimelor concursuri la care am participat, o temă de concurs pentru o anumită lucrare trebuie întocmită de un autor, sau un colectiv de autori, care pot proba experiența unor lucrări similare și faptul că aceștia conștientizează complexitatea unui proces necesar pentru realizarea unui obiectiv similar cu cel solicitat prin tema de concurs. În lipsa acestei experiențe personale a autorului legată de aspectele legislative, normative, tehnice și de management ale proiectului, tema va fi incompletă și îi transferă câștigătorului concursului o serie de obligații pe care acesta poate fi nepregătit să ș-i le asume din punct de vedere financiar sau tehnic. Totodată lipsa experienței în estimarea costurilor pentru studiile de fundamentare, a celor de proiectare și a celor de implementare ale proiectului, enunțate în temă, pot ușor conduce spre eșecul procedurii de implementare a soluției câștigătoare din concurs, fragilizând în primul rând încrederea acordată acestei proceduri competiționale.
Revenind la elementele esențiale pe care o temă de concurs bine alcătuită ar trebui să le conțină, ele se rezumă în primul rând la toate studiile de fundamentare solicitate prin legislația în vigoare pentru obiectivul concursului. Doar acoperind această plajă a constrângerilor existente, tema poate furniza cerințe obiective și aplicabile în condițiile și normele actuale. Alături de acestea ar trebui obligatoriu estimate toate costurile necesare obținerii avizelor și verificării proiectului, care explicit să cadă în sarcina beneficiarului conform legislației actuale și separat estimarea și enunțarea în temă a onorariilor pentru misiunile de proiectare, estimate conform unor standarde de cost similare, naționale sau internaționale. Doar acoperite temeinic aceste etape de fundamentare, se poate trece la compunerea solicitărilor pentru viitorii participanți la concurs, pentru ca aceștia să poată oferi soluții viabile.

Cum credeți că ar trebui alcătuit un juriu ideal?

Juriul merită să aducă împreună atât reprezentanți ai beneficiarului obiectivului concursului și ai viitorilor utilizatori, cât și profesioniști din diverse domenii conexe temei de concurs. În ce privește prezența profesioniștilor în juriu, aceștia trebuie să ofere încredere și să încurajeze participarea concurenților. Aceștia trebuie să convingă prin probitatea lor profesională, indiferent de domeniul de activitate. Din acest punct de vedere selecția profesioniștilor din juriu trebuie făcută pe baza expertizei profesioniste pe subiectul temei de concurs și nu datorită poziției temporare într-un post de conducere în cadrul unor entități publice sau private. Pentru mine, componența juriului este alături de conținutul temei de concurs, un criteriu fundamental în creditarea concursului prin participare.

Unde considerați ca mai sunt necesare îmbunătățiri în procesul de organizare al concursurilor? Ce erori s-au comis până acum în opinia Dumneavoastră?

La nivel general, dacă discutăm de concursurile organizate de către diferitele administrații publice în parteneriat cu OAR Național, prin Departamentul de Concursuri, lucrurile au evoluat pozitiv și tind să ofere un grad tot mai ridicat de încredere în această procedură de achiziție publică. Din păcate, mai puțin convingătoare sunt concursurile de soluții propuse de către alți organizatori, fără respectarea standardelor impuse de Uniunea Internațională a Arhitecților. Speranța mea este într-o asumare viitoare de către orice organizație publică sau privată a principiilor fundamentale din spatele organizării concursurilor promovate de OAR. Aceste principii merită cuprinse într-o normă legislativă care să completeze actuala Lege a Achizițiilor Publice. Evident este necesară o decizie politică în acest sens. Sub aspect punctual, erorile ce au compromis unele dintre concursurile desfășurate până acum, sunt legate fie de teme fundamentate incomplet ce au condus la soluții nerealiste, fie de neasumarea temei sau a condițiilor de contractare de către beneficiarii publici după încheierea procedurii, fie din cauza unei jurizarizări în urma căreia nu a fost desemnat un câștigător. Din păcate fragilitatea și lipsa de exersare continua a concursului de soluții, face ca acest tip de selecție de achiziție publică să fie vulnerabilă în continuare.

Care concurs la care ați participat considerați că a fost cel mai bine organizat?

Din punct de vedere al temei de proiectare, al informațiilor privind fundamentare temei, al membrilor juriului, cel mai bine organizat concurs la care am participat cred că a fost “Concursul international pentru amenajarea și revitalizarea Parcului Feroviarilor”, desfășurat în anul 2018.

Care credeți ca e viitorul concursurilor de arhitectură în România?

Înclin să fiu rezervat legat de viitorul concursurilor, deoarece cu excepția unui procent redus de echipe de arhitecți care exersează constant participarea la astfel de provocări, majoritatea breslei profesionale rămâne cel puțin ignorantă față de oportunitățile concursurilor de soluții. Cum remarcam înainte, există încă o reținere din partea arhitecților în a investi timp și resurse într-o compeție deschisă, care de cele mai multe ori poate sfârși doar printr-un proiect de sertar, neremunerat. Desigur că există rezolvări pentru acest efort, prin organizarea unor competiții în două sau chiar trei faze, cu timpi mai reduși de lucru și remunerări corespunzătoare a celor selectați. Aceeași reținere este și mai acută în cazul comanditarului public sau a celui privat, care e insuficient informat legat de mizele și oportunitățile unei selecții calitative și nu doar cantitative. Din acest punct de vedere văd o posibilă schimbare de paradigmă doar în cazul popularizării unor obiective notabile, rezultate în urmă selecției prin concurs. Pentru ca acest lucru să fie realist, este nevoie ca aceste obiective să apară într-un procent semnificativ și vizibil. La Cluj, printr-o deschidere fără precedent a administrației locale, s-a inițiat una din cele mai efervescente perioade pentru concursurile de arhitectură din istoria orașului. Poate deveni un model seducător și pentru alte administrații, atâta timp cât Clujul va genera rezultate notabile puse în practică în urma acestor concursuri. Indiferent de direcția generală de viitor, rămân cu speranța păstrării sistemului de concurs deschis pentru majoritatea investițiilor publice și doar în anumite situații particulare apelarea la concursul cu invitați.

Orice concurs de arhitectură înseamnă și o risipă de idei, în care s-au investit resurse materiale, timp, energie și creativitate (ideile proiectelor care nu câștigă); cum credeți că ar putea fi valorificate aceste idei ca să nu se irosească?

Din păcate, odată cu încheierea unei competiții de arhitectură, riscul unui efort care să nu fie validat de către juriul concursului este asumat de către oricare dintre participanți. Ce merită însă validat și reținut, atât pentru timpul prezent cât și pentru viitor, este întreg procesul de desfășurare al concursului. Valoarea unui efort colectiv pentru a produce idei și soluții creative pentru o nevoie a societății de la un moment dat, reprezintă cea mai bună oglindă a colectivității respective. Din acest punct de vedere reținerea întregului proces și al tuturor soluțiilor prezentate în concurs, într-un catalog al fiecărei competiții accesibil publicului larg, va putea păstra efortul tuturor peste timp.

Credeți ca prin temele de concurs ar trebui să se promoveze în mod explicit o agendă mai largă, de interes general (dezvoltarea spațiului public, orașul just, arhitectura socială, protecția mediului, calitatea vieții urbane pentru locuitori)? Sau credeți că rolul concursurilor de arhitectură este de a promova performanța mijloacelor profesionale și de a soluționa optim problemele specifice ale unei situații concrete?

Cu siguranță o posibilă etapă viitoare a competiției profesionale o reprezintă problematizarea unor concepte sociale și de mediu, într-un sens mai larg decât ceea ce se întâmplă în prezent, pe modelul competițiilor internaționale de acest gen. Avangarda profesională s-a manifestat în special prin confruntarea unor idei ce urmăreau schimbarea de paradigmă. Rămâne evident un deziderat și în cazul nostru ca breaslă, însă va fi nevoie de timp și de rezultate remarcabile pentru a extinde cuprinsul temelor de concurs de la problematici curente la o agenda extinsă.

Cum a decurs experiența voastră de până acum cu administrația publică după câștigarea concursului? Despre Concursul TURNUL CELOR TREI VÂRSTE

În urma desfășurării concursului de soluții pentru revitalizarea Turnului pompierilor din Cluj, monument istoric având codul CJ-II-a-A-07242 în lista Monumentelor Istorice din România, la sfârșitul lunii februarie 2017 s-a semnat contractul între echipa declarată câștigătoare a concursului și Primăria municipiului Cluj-Napoca. Prin acest contract s-au avut în vedere cele două obiective, conform temei de proiectare a concursului de soluții: cel de revitalizare a turnului și cel de amenajare a tronsonului străzii Tipografiei situat în vecinătatea turnului.
Durata de elaborare a proiectului a fost una foarte strânsă, negociată cu beneficiarul lucrării la șase luni de zile, timp în care au trebuit realizate și predate următoarele faze de proiectare, ce au fost cuprinse în sarcinile câștigătorilor concursului:
• studii și diagnoze legate de situația existentă a turnului;
• documentația de avizare a lucrărilor de intervenții;
• documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire;
• documentația pentru proiectul tehnic;
• documentația pentru detaliile de execuție.
La toate acestea se adaugă asistența pe șantier din momentul inițierii execuției lucrării.
Documentația finală pentru autorizația de construire și pentru execuție a fost predată Primăriei în luna septembrie 2017. A urmat o perioadă de doua luni în care s-au obținut toate avizele și acordurile pentru edificarea celor două obiective. La jumătatea lunii ianuarie 2018, Primăria a emis autorizațiile de construire pentru cele două proiecte.
Pe parcursul primei etape, cea de fundamentare a proiectului, s-au efectuat următoarele studii și diagnoze ale situației existente la momentul primăverii anului 2017:
• ridicări topografice și documentații cadastrale pentru cele două obiective - turn și tronson stradă;
• studii geologice - turn și stradă;
• expertiză biologică - turn;
• expertiză de fizica construcțiilor - turn;
• cercetări "in situ" - turn;
• diagnoză arheologică - turn;
• studiu de parament - turn;
• studiu istorico-urbanistic - turn și stradă;
• expertize tehnice - turn și stradă.
Concluziile etapei de fundamentare a proiectului, precum și avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, nu au adus modificări propunerii inițiale a soluției câștigătoare. În aceste condiții proiectele tehnice pentru toate specialitățile au avut în vedere implementarea soluției de revitalizare a turnului, respectiv amenajarea străzii Tipografiei, conform soluției câștigătoare a concursului de soluții.
Bugetul de execuție pentru revitalizarea Turnului pompierilor, conform proiectului a fost estimat la 1.640.489 euro fără TVA , iar pentru amenajarea tronsonului străzii tipografiei la 160.726 euro fără TVA. Aceste bugete au fost asumate de către Primăria Cluj-Napoca în calitate de beneficiar. Proiectul se află în prezent în proces de execuție.