NOUL SEDIU CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

INTERVIU - arh Florian Stanciu

ianuarie 2021
.
La câte concursuri ați participat în ultimii 5-10 ani?

Cred că au fost 12 concursuri. .

Câte ați câștigat?
.
Am câștigat două și la alte două am luat locul 3. Dintr-unul am fost descalificați.

Câte persoane au fost implicate in elaborarea planșelor de concurs si cat timp a luat per concurs?
.
De obicei sunt doi colegi din birou care au sarcina să se ocupe de concurs, ei încep să se îngrijească de el, ei citesc tema, pregătesc planșele și înaintează primele idei. Firește discutăm între timp cu toții, facem ședințe. La sfârșit, cu o săptămână înaintea predării, cam sare tot biroul să terminăm.

Cum ați gestionat timpul dedicat participării la concurs in concordanta cu activitățile profesionale cotidiene?

Nu cred că vreodată să ne fi apucat de vreun concurs mai repede de o lună, poate o lună și jumătate. Nu este timp, intr-adevăr, dar nici nu-I vine rândul mai devreme. Nu-l gestionăm prea bine, concursul este o dislocare în ritmul biroului, dar este un eveniment, o sărbătoare.

Cum vi se pare că se desfășoară în prezent concursurile de arhitectura în România și în special în Cluj-Napoca?

Sunt puține, evident, dar sunt, iar concursurile făcute de OAR sunt aer curat. Iar Clujul deține recordul concursurilor organizate cu OAR, spre onoarea lui. Să faci concursuri este un semn de civilizație, de urbanitate.

În calitate de participant, cum vi se pare organizarea concursurilor de către OAR?

Cred că sunt din ce în ce mai bine organizate, faptul că noi, biroul nostru, participă la cât de multe concursuri pote din cele organizate de Ordin, este dovada, cred că sunt deja o garanție. Și ei, cu timpul, devin din ce în ce mai pricepuți, desigur.

Cum ar trebui alcătuită tema de concurs, care sunt elementele esențiale pe care considerați că trebuie să le conțină o temă de concurs bine alcătuită?

Cât mai exacta, cât mai documentată.

Cum credeți că ar trebui alcătuit un juriu ideal?

Noi spunem aici în birou că nici un juriu n-ar trebui alcătuit din personae mai slabe decât concurenții. Cred că primul lucru, mai înainte de temă chiar, vrem să știm cine este în juriu, iar dacă este cineva bun, o autoritate, prindem curaj. Deci, măcar unul foarte bun.

Unde considerați ca mai sunt necesare îmbunătățiri în procesul de organizare al concursurilor? Ce erori s-au comis până acum în opinia Dumneavoastră?

Nu știu să vă spun aici, cred că deja instituția asta a concursurilor OAR funcționează. Dacă este ceva să zic aș putea descrie angoasa teribilă pe care o resimțim când trebuie să completăm hârtiile, actele, formularele la predare, citim și recitim pragraful cu pricina din temă, mai este o precizare și-n altă parte, etc. Și, desigur, măcar într-un singur caz, onorariul de proiectare este cam la limită. La Dâmbovița Center a fost un scandal.

Care concurs la care ați participat considerați că a fost cel mai bine organizat?

Cred că ultimul, Centrul Integrat de Transplant. Poate că e și ultimul.

Care credeți ca e viitorul concursurilor de arhitectură în România?

Dacă rezultatele concursurilor vor fi și realitate, adică dacă se vor face din ce în ce mai multe atunci viitorul lor este unul bun. Bun va fi oricum pentru că tinerii nu pot ignora promisiunea oricărui concurs.

Orice concurs de arhitectură înseamnă și o risipă de idei, în care s-au investit resurse materiale, timp, energie și creativitate (ideile proiectelor care nu câștigă); cum credeți că ar putea fi valorificate aceste idei ca să nu se irosească?

Risipă nu este, în nici un caz, un birou este mult mai consolidat dacă are cât mai multe concursuri date. O mare bucurie este să-I termini, să-l duci la bun sfârșit, asta dă o nădejde în birou. Și apoi concursurile devin auto-referințe, intră în memoria biroului, sunt un fel de ieșire din present.

Credeți ca prin temele de concurs ar trebui să se promoveze în mod explicit o agendă mai largă, de interes general (dezvoltarea spațiului public, orașul just, arhitectura socială, protecția mediului, calitatea vieții urbane pentru locuitori)? Sau credeți că rolul concursurilor de arhitectură este de a promova performanța mijloacelor profesionale și de a soluționa optim problemele specifice ale unei situații concrete?

Noi ne simțim cel mai confortabil când este vorba despre o temă concretă, acoperită bine de banalitatea situației și când avem ceva de rezolvat. Temele generale pe care le enumerați mai sus sunt mai bine realizate (adică aduse la concret) atunci când sunt implicite unei teme concrete și nu libere în sine, caz când ar fi mai degrabă concursuri teziste, ideologice, eticiste, după mine, fatal slabe Și ar aduce în juiu și oameni care, prea adesea, se exprimă asupra acestei meserii făfă să cunoască nici măcar rudimentele ei..

Cum a decurs experiența voastră de până acum cu administrația publică după câștigarea concursului?

Am avut și o experiență catastrofală, dureroasă, cu MNIR. Nu mai vrem să vorbim despre asta , a fost teribil, în orice caz mai totul depinde și de claitatea celor care sunt amestecați în reușita unui concurs. Cu Consiliul Județean Cluj este cu totul altceva, totul merge foarte bine, este o relație bună, afabilă.

Despre Concursul NOUL CONSILIU JUDETEAN

L-am câștigat, am semnat contractual deci totul este foarte bine, suntem acum la faza DT, am predat așadar DTAC-ul, tragem nădejde că se va și face. Este un concurs cu o lumină aparte în birou, o soluție implacabilă, simplă, la îndemână.