RE-THINKING SOMEȘ

Sensul acestui concurs derivă din necesitatea de a reconsidera prezenta râului Someșul Mic în dezvoltarea viitoare a orașului, ca urmare a recunoașterii insuficientei utilizări actuale a potențialului râului pentru oraș, locuitorii și vizitatorii săi. 

Complexitatea specifică pe care o presupune relația orașului cu „Someșul viitorului” într-o perspectivă pe termen lung a determinat promotorul să organizeze acest concurs care vizează valorificarea avantajelor pe care prezenta râului le aduce orașului, prin remodelarea conceptuală a frontului la apa, evidențierea valorii sale peisajere și ecologice și, totodată, identificarea vocației acestui ax natural al orașului de a transforma spațiile urbane pe care le parcurge prin dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cursului de apă.

În urma acestui concurs, promotorul va contracta elaborarea PIDU Someșul Mic și servicii de proiectare complete pentru cele doua zone propuse spre detaliere (v.2.1.3) cu echipa câștigătoare. 

“Proiectul este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale. Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban. Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural.

Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează. Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă” cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune."

– aprecierea Juriului

“Proiectul analizează și vecinătățile orașului, incluzând zonele în aval și în amonte de Cluj, lucru care demonstrează o abordare pe termen lung a temei.

Soluția propusă se bazează pe o analiză solidă a zonelor studiate și pe o bună cunoaștere a cadrului legal în planificarea urbană din România și din Cluj. Proiectul este unul solid, respectă regulile concursului și dovedește profesionalism și experiență din partea echipei. Combină în mod reușit perspectiva urbanistică, cea arhitecturală și cea peisagistică. Juriul apreciază rezolvările propuse pentru secțiunile 4 și 5, care conturează posibile direcții de dezvoltare sustenabilă pentru Someș și vecinătățile sale. Unele propuneri sunt tratate în detaliu, iar aceste detalii ar putea fi cu ușurință integrate într-un eventual proiect tehnic.

Juriul apreciază prezentarea grafică a proiectului.

Posibile îmbunătățiri:

• Tratarea cu mai multă atenție a relației dintre intervențiile propuse și cadrul natural, de exemplu în cazul ecosistemului din vecinătatea Podului Gat (în proximitatea garajului de autobuze de lângă Parcul Grigorescu).

• Reanalizarea impactului estetic și funcțional al unora dintre intervențiile propuse, de exemplu Podul Nemților în Zona 1 și complexul de natație din Zona 2.

• Strategia proiectului ar putea lăsa mai mult loc și flexibilitate comunității pentru a contribui la dezvoltarea proiectului și la realizarea activităților în zonele studiate.” – aprecierea Juriului

“Propunerea este o abordare analitică a procesului de integrare a râului Someș în viața orașului Cluj-Napoca. Someșul este văzut ca un factor unificator pentru toate resursele naturale și construite importante ale Clujului. Juriul apreciază în special abordarea strategică din proiect. Ideea „râului natural” se bazează pe patru niveluri de reinventare a importanței Someșului, scoțându-i în evidență valorile.

Ambele zone propuse pentru soluționare au fost bine tratate metodologic, beneficiind de descrieri ale evoluției lor pe termen scurt, mediu și lung, precum și de o hartă a actorilor implicați, cu interdependențele dintre aceștia. În cazul ambelor zone se face o analiză aprofundată a conexiunilor care se creează în contextul urban extins.

Juriul apreciază soluția propusă pentru zona industrială, la sud de parcul Armătura, care a fost tratată în mod rațional, propunându-se păstrarea elementelor de patrimoniu industrial și noi dezvoltări în parteneriat public-privat. Ideea inelului propus în această zonă este surprinzătoare, iar impactul estetic și funcțional al implementării ei trebuie atent planificat.

Impresia analizei profunde nu a fost însă susținută și de propunerile de reorganizare a traficului în zona centrală, care nu respectă regulamentele de planificare urbană și de mobilitate aflate în vigoare la nivel de oraș. Închiderea străzii din nordul Parcului Central, împreună cu păstrarea liniei de tramvai, deși pot fi soluții pe termen lung, ar cauza probleme severe de trafic în zona centrală.

Soluția renunțării la parcarea din fața Hotelului Napoca și intențiile de a dezvolta noi poduri și o insulă pe Someș sunt problematice, aducând și ele dificultăți de implementare întrun proiect tehnic.” – aprecierea Juriului